Cursa

race-wide

Drumul e prea lung pentru a fi parcus cu pasii speriati de asfaltul incalzit. De deasupra, luna zambeste peste copacii adormiti in praful magic al noptii. Linia continua cu care este marcata autostrada se imbraca cu umbrele jucause ale padurii. Vantul dirijeaza zgomotul nascut din marea agitata care stropeste nisipul fin imprastiat de-a lungul coastei. Nu se zareste nici o masina din intunericul abundent al departarii. Picioarele se incapataneaza sa nu oboseasca declarand razboi orelor care se scurg mai repede ca secundele. Spatiul atemporal al insulei a reusit sa inghita oamenii preocupati cu activitatile lor ciudate. Aproape pe toti i-a transformat in captivi ai infinitului imaginar. Ca sa fiu sincer, nu mai exista nimeni care sa demonstreze contrariul titlului de prizonier. Doar drumul e neschimbat si impartial la evenimentele ce nu-l intereseaza. Pasii grei inca il apasa si-l gadila de fiecare data cand se aude un plesnit surd. E zgomotul facut de talpa pe un sfert desprinsa din incaltamintea sport al fetei care alearga neincetat de patru ore. Lacrimile pline de amintiri se joaca pe obrazul catifelat si vinovat al celei care a incercat douazeci de ani sa fuga de ele. Cu fiecare an irosit pe drum, orele reusesc sa se transforme in unitati de masura infinite. De atunci si ea alearga incontinuu…

Moduri surprinzatoare in care stresul ne afecteaza creierul

Suntem cu totii familiarizati cu stresul. Acest stres se intampla in fiecare zi si vine intr-o mare varietate de forme: stresul de a incerca sa jonglezi intre angajamente familiale, de munca sau de scoala; stresul care implica probleme cum ar fi sanatate, bani si relatii. In fiecare caz in care ne confruntam cu o amenintare potentiala, mintea si corpul nostru intra in actiune, mobilizarea fiind ori in lupta cu problemele ori in evitarea lor. La fel de probabil, ati auzit deja despre cat de rau este stresul pentru minte si corp. Acesta poate duce la simptome fizice, cum ar fi dureri de cap si dureri in piept sau poate produce probleme in starea de spirit, cum ar fi anxietatea sau tristetea. Stresul poate duce chiar la probleme de comportament, cum ar fi izbucniri de furie sau mancatul in exces.

Ceea ce ar putea sa nu stii inca, este ca stresul poate avea, de asemenea, un impact grav asupra creierului tau. In fata stresului, creierul tau trece printr-o serie de reactii, unele bune si altele rele, concepute pentru a mobiliza si a se proteja de potentialele amenintari.

Cercetatorii au descoperit ca, uneori, stresul poate ajuta in ascutimea mintii si in a imbunatati capacitatea de a ne aminti detalii despre ceea ce se intampla. In alte cazuri, stresul poate produce o gama larga de efecte negative asupra creierului, acestea variind de la unele care contribuie la boli mintale pana la unele care duc la diminuarea in volum a creierului.

stres

Vacanta standard de vara

vacantaIn acest caz, nu ai planificat nimic specific, dar ai dori sa-ti iei o vacanta de vara. Inceperea lucrului la un nou loc de munca nu inseamna ca nu vrei sa mergi cateva zile la plaja sau in vizita la bunici. Tineti cont doar ca o multime de locuri de munca au curbe mari de invatare la inceput si cateva zile lipsa te pot trage inapoi. N-ai vrea ca seful tau sa-ti judece performanta pe termen lung intr-o lumina negativa doar pentru ca ti-ai luat cateva zile libere la inceput. In orice caz, in primul rand vorbeste cu seful tau si recunoaste ca esti nou si ca vei intelege daca nu este posibil sa-ti iei timp liber. Asteapta-te ca seful tau sa aiba preferinte pentru oricine altcineva din birou. Nu e pentru ca nu esti fabulos, e doar pentru ca esti nou. Daca seful tau spune ca nu e nicio problema, mergi mai departe si du-te in vacanta. Daca seful tau pare ezitant, asigura-l ca intelegi in totalitate si ca-ti vei folosi vacanta mai tarziu in cursul anului. Este acest lucru corect? Desigur. Esti nou la locul de munca, ceea ce inseamna ca pozitia a fost, probabil, vacanta de ceva timp si au restante de lucru care trebuie indeplinite. Acest lucru nu inseamna ca nu vei primi niciodata concediu.

Agentii imobiliari

nu-hraniti-agentii-imobiliari

Promovand caracteristicile fiecarei case le ararti ceva mai mult decat senzatia ca vrei sa-i vinzi, enervandu-i. Si vorbim aici despre interactiunea personala cu oameni din cadrul organizatiilor, de integrare, strangeri de mana si schimburi de carti de vizita.

Un agent imobiliar de succes isi face materiale publicitate imprimate sau marketing prin direct mail, nu numai pe site-uri. Atunci cand nu este pe teren, agentul imobiliar isi petrece timpul in birou, lucrand la materialele de prezentare, la marketing si strategii de cucerire a pietei. Aceasta categorie de oameni au fost numiti chiar pustnici, oameni care nu te suna asa sa vada ce mai faci, ci doar daca au vreo afacere de incheiat sau vreun alt interes. Nu suna pe nimeni, nu trimit emailuri la vrac si urasc spamurile. Intr-un cuvant, sunt profesionisti.

Ca agent imobiliar de succes, nu e bine sa-i critici pe cei care nu actioneaza ca si tine. Probabil ca aceia nu doresc decat sa obtina profit indiferent de mijloace, de lucrurile pe care le fac. Daca esti profesionist, trebuie sa fii multumit de tine si de ceea ce ai.

Agentii imobiliari nu se lauda si oricine poate fi un astfel de agent de succes, profesional, fara aptitudini de vanzare sau experienta. Nu lasa ca indoielile cu privire la abilitatile in vanzari sa-ti incetineasca sau intrerupa drumul spre o astfel de cariera, daca este cea cu adevarat visata de tine.